Postul Sfintelor Paști nu vine în niciun an, în poporul român, fără o serie de biceiuri și tradiții de Lăsatul secului. Începând cu data de 15 martie creștinii ortodocși încep postul Sfintelor Paști.

Numit și Postul Mare sau al Păresimilor, cel mai aspru şi cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, începe astăzi.

Acest post are scopul, de mii de ani încoace, să-i pregătească duhovnicește pe credincioși pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Sărbătoarea Sfintelor Paști nu are dată fixă, ci se calculează în funcție de fazele lunii. Din acest motiv și alte sărbători mari religioase sunt calculate în funcție de această dată.

Paștele este pe 2 mai

Duminica de Paști este luată la noi ca origine a axei timpului. Anul acesta, în 2021, Biserica Ortodoxă va sărbători Sfintele Paști la data de 2 mai.

Dintre posturile de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă, Postul Sfintelor Paști este cel mai lung. Durează 40 de zile. Acesta este considerat cel mai puternic post.

Această săptămână este situată între Duminica Înfricoșătoarei Judecăți și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, având la mijloc Duminică Iertării și ziua de Lăsata Secului.

Săptămâna Albă ne aduce aminte, nouă, celor credincioși, de viețuirea primilor oameni în Rai, fără a consuma carne. Este un îndemn la reașezarea în starea paradisiacă din care am apărut pe Pământ.

Ziua de Lăsatul secului reprezintă un prilej de sărbătoare, ea prezentând variații calendaristice în funcție de zone, de la pomenirea morților și până la renunțarea la lapte și ouă.

Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului

În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se dă de pomană și se face colivă, la Biserică.

Paste 2021
Paste 2021

Tot în această perioadă se dă multă mâncare de pomană,  atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți. Se obișnuia să se coacă pâine, plăcintele și poamele. Așa calde cum erau, se împărțeau la vecini și la cei mai pricăjiți, spunând „iartă-mă”, ca o continuare a Duminicii Iertării. Nu se mănâncă ouă, carne, lapte, brânză.

În cele mai multe zone din România, Duminica iertării era ca o întâlnire de tip petrecere. Și acum se mai ține. Petrecerea era familială. Copiii mai mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei şi cereau iertare. În duminica iertării se intra în Postul Paștelui cu sufletul împăcat.